Luther de România

Edictum Dei

DUMITRU CORNILESCU (04.04.1891 – 27.08.1975)Considerat ”Luther de România”, Dumitru Cornilescu a fost cel a cărui viziune era ca fiecare om, din țara noastră, să poată avea access la Biblie pe un limbaj adecvat omului de rând. Descoperind puterea unei vieți noi, care izvorăște din Cuvântul lui Dumnezeu, el își dedică parte din viața sa traducând carți și mai apoi Biblia, cu scopul de a transmite această viață nouă și altora. După 45 de ani de la moartea sa, încă ne amintim de curajul și altruismul acestui om, căruia îi datorăm faptul că astăzi avem acces la o traducere simplă a Bibliei, apropiată de original. Mai jos un scurt fragment din memoriile sale.

”Eram la seminar şi învățăm pentru a deveni preot. Nu ştiam ce înseamnă să ai un Mântuitor personal. Dintr-o pornire lăuntrică Îl iubeam fără să-L cunosc.Câteodată mă gândeam la viitoarea mea slujbă, dar nu puteam vedea cum va fi. Într-o zi am primit de la directorul seminarului un catalog cu foarte multe cărţi religioase din străinătate. Am rămas uimit când am văzut atât de multe cărţi creştine, întrucât pe vremea aceea, la noi în ţară, erau foarte puţine.Am început să comand aceste cărţi şi să le citesc. Pe când le citeam, am aflat că toate vorbeau despre o viaţă creştină deosebită, cu totul diferită de viaţa religioasă de la noi. Ideea unei astfel de vieţi mă înflăcăra din ce în ce mai mult şi îmi ziceam mereu: „Asta are să fie slujba mea când mă voi face preot: să fac cunoscut poporului nostru această viaţă”. Dar cum?Nu m-am mulţumit să aştept până mă fac preot. Am început încă din seminar să traduc câteva capitole din aceste cărţi; uneori chiar cărţi întregi şi să le trimit spre publicare aproape la toate revistele religioase din ţară. Mă aşteptam să văd viaţa despre care îmi vorbeau ele. Dar viaţa nu venea.Când eram la Universitate, din economiile mele şi banii pe care-i primeam ca pedagog la seminar şi cântăreţ la biserică, am început să tipăresc câteva din aceste capitole şi chiar cărţi şi tractate şi să le împart prin ţară. Dar cu toată această lucrare, viaţa pe care o aşteptam nu venea.Mă miram şi ziceam: „Ciudat lucru! Sunt aceleaşi cărţi, aceleaşi gânduri: de ce nu vine aceeaşi viaţă despre care vorbesc ele?” Am început să mă gândesc mai temeinic şi să citesc cărţile cu mai multă atenţie. Cu prilejul acesta, am băgat de seamă că toate cărţile vorbeau de o singură carte: Biblia; în ele se spunea că fiecare trebuie să aibă Biblia, s-o citească zilnic şi s-o trăiască. „Hm… îmi ziceam eu, iată un lucru pe care nici eu nu-l fac. Asta trebuie să fie pricina pentru care viaţa zăboveşte să vină”. Am început să citesc Biblia în fiecare zi, dar traducerea era foarte greu de înțeles. Am început atunci s-o citesc într-o altă limbă, am înțeles-o şi mi-a plăcut.„Hei, mi-am zis eu, dacă e ca poporul nostru să capete viaţa creştină prin Biblie, trebuie să aibă o traducere pe care s-o înţeleagă. Dacă eu nu înţeleg traducerea de faţă, cum vor putea s-o înţeleagă ei?!”Atunci am început să mă gândesc să fac o altă traducere. Am început să traduc Evanghelia după Matei pentru mine. Dar greutatea era: cu ce să o tipăreşti? Nu puteam să mă gândesc să tipăresc Biblia cu economiile mele, fiindcă era prea mare; în acelaşi timp, tipăream mereu cărţi mai mici, apoi am tipărit un calendar cu gânduri creştine pentru fiecare zi. Cineva a trimis acest calendar doamnei C. [1], care era la Geneva. Era ceva nou la noi în ţară. Dânsa mi-a scris apoi cu privire la el. Când a venit în ţară, m-a rugat să vin s-o văd. Am vorbit despre lucrarea mea, i-am spus că mă gândesc să fac o nouă traducere a Bibliei: „Tocmai acesta este şi gândul meu”, mi-a răspuns dânsa.Avea o sumă de bani, pe care o consacrase Domnului tocmai pentru acest scop: răspândirea Bibliei în ţară.Aşa că s-a bucurat când a văzut că eu sunt gata să fac o altă traducere. Acum tiparul era asigurat, deci m-am apucat imediat de lucru.”[1] Prinţesa Raluca Calimachi este membra unei familii bogate din Stâncești, județul Botoșani. Ea face o călătorie la Paris, unde descoperă ce importantă este Biblia și se hotărăște să finanțeze traducerea acestei cărți în limba română. Fără a cere ajutor financiar din altă parte, ea îl angajează pe Dumitru Cornilescu și, cu aprobarea ierarhiei ortodoxe, traduce Biblia. Cornilescu a lucrat patru ani la această traducere, între 1916 şi 1920. Biblia tradusă de el s-a tipărit prima dată în 1921, la Bucureşti. Ea nu este altceva decât o traducere foarte fidelă originalului şi într-o limbă românească foarte simplă, foarte limpede.

Edictum Dei

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s